- incriminatie
- n. incrimination, act of charging someone with a crime, accusation, implication
Holandés-inglés dicionario. 2013.
Holandés-inglés dicionario. 2013.
incriminaţie — INCRIMINÁŢIE, incriminaţii, s.f. (înv.) Incriminare. [var.: incriminaţiúne s.f.] – Din fr. incrimination. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INCRIMINÁŢIE s. v. acuzare, acuzaţie, învi novăţire, învinuire. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
acuzaţie — ACUZÁŢIE, acuzaţii, s.f. Acuzare, învinuire, învinovăţire. – Din fr. accusation, lat. accusatio. Trimis de ana zecheru, 06.08.2002. Sursa: DEX 98 ACUZÁŢIE s. 1. acuzare, învinovăţire, învinuire, (livr.) acuză, culpabilizare, incriminare,… … Dicționar Român
incriminare — INCRIMINÁRE, incriminări, s.f. Acţiunea de a incrimina şi rezultatul ei; p. gener. învinuire. învinovăţire, acuzaţie, incriminaţie. [var.: încrimináre s.f.] – v. incrimina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INCRIMINÁRE s. v. acuzare … Dicționar Român
incriminaţiune — INCRIMINAŢIÚNE s.f. v. incriminaţie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INCRIMINAŢIÚNE s.f. v. incriminaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român